TVA-ul de pe structurale

septembrie 3, 2008

Ieri mi-am pus o intrebare simpla la care nu am gasit raspuns, pentru ca nimeni nu cunoaste acest raspuns, cel putin deocamdata.

Din dorinta de a afla „cu ochii mei” cum se face rambursarea TVA-ului pe aceste fonduri, am inceput sa caut/sa discut cu prietenii avizati in domeniu, care este actul normativ minune care stabileste modalitatea de rambursare a acestei taxe, dezbatute inepuizabil de la 1 ianuarie 2007 incoace, cel putin in sectorul ONG.

Cautarea m-a determinat sa cred ca nu exista un astfel de act normativ, iar daca el exista, probabil, cineva ma va contrazice si ma va lumina desigur. Nu am reusit sa dau decat peste o declaratie a lui Varujan Vosganian din decembrie 2007 cu privire la rambursarea TVA-ului, daca esti ONG sau APL si micile scapari de informatie prin drafturile de ghid aparute pe PO DCA si POS DRU. Inteleg din aceste 3 surse ca se ramburseaza, ca nu pierd TVA-ul, insa nu inteleg cum pot sa fac asta fara un act normativ, asa ca la piata, iar asta imi aduce aminte de ziua de 25 aprilie 2007 cand nimeni nu stia cum se face cu TVA-ul pe PHARE.

Rememorand, povestea sta asa: in dimineata zilei de 25 aprilie 2007 m-am apucat sa sun la OPCP, Fondul National si Administratia Financiara sa intreb ce fac eu cu dosarul meu de TVA pe primul trimestru al anului 2007 si, desigur, cei de la OPCP si Fd. National ma trimiteau la Administratia Financiara, iar astia din urma ma trimteau … nici ei nu stiau unde … cu promisiunea ca, daca nu-mi primeste nimeni acest dosar, sa ma duc la ei. Solutie legala si corecta altminteri :D, numai eu nu-i vedeam sensul si logica…

Si dupa vreo 6 ore de stat pe telefon cu oameni din cele 3 locatii specificate mai sus, am ajuns sa vorbesc cu d-na Vizoli, care este nimeni alta decat Director Directia Generala Legislatie Impozite Indirecte si care mi-a spus foarte clar ca nu am ce cauta la Administratia Financiara ci la Fondul National, insa la astia din urma nu am gasit pe cineva sa aiba habar de problema, cel putin nu pe 25 aprilie 2007.

Asta este inceputul epopeei TVA-ului pe PHARE. Au urmat nenumarate scrisori oficiale pe care le-am trimis OPCP-ului, in vederea solutionarii problemei. Daca ne asteapta una identica pe structurale, inseamna ca suntem niste tampiti si nu invatam nimic din experientele anterioare. Cand spun „daca” inca mai sper sa se intample ceva, insa probabil e cam tarziu pentru a mai spera in minuni, ceea ce inseamna ca vom trece prin aceleasi furci caudine… ca deh, de la stat nimic nu-i moka si totul se obtine cu chinul dracului.

Sunt foarte multi cei care nu au inteles ce inseamna o conventie civila. Asta s-a intamplat ori ca nu au avut chef sa citeasca cu atentie prevederile din codul fiscal, ori ca au sperat sa nu observe cineva, ori ca, de ce nu, sunt inconstienti si le place sa traiasca la limita pe bani europeni.

Asadar, conventia civila este acel instrument civil care iti da dreptul sa desfasori o activitate remunerata, insa nu pentru mai mult de 10 ore pe saptamana, ceea ce ar duce la o norma de 25%. Acum, ca totul este clar sau cel putin asa ne face codul fiscal sa intelegem, mie imi vine o intrebare tembela in creier. Cum poate un „financiar” sa-si imagineze ca acea conventie poate fi indestulatoare pentru personalul bugetat cu 4 sau 6 sau 8 ore/zi?

Cu alte cuvinte, dragi financiari, nu sperati sa nu se remarce ca aceasta conventie va lasa cateva ore neprestate practic pentru ca acest lucru duce la constituirea unei economii care, in proportie de 99,9% se va restitui finantatorului, pentru ca s-a dovedit ca sunt foarte putine cazurile in care sume bugetate la capitolul de personal au fost realocate pe alte capitole ale bugetului.

De aceea, personal, am recomandat, chiar si in cazul trainerilor, coacherilor etc sa se intocmeasca mai degraba un contract de cesiunea dreptului de autor decat o conventie civila, asta in cazul in care trainerul nu este PFA sau nu PJ, astfel incat sa fie legal indreptatit sa emita factura. Intotedeauna un contract de cesiunea dreptului de autor protejeaza mai bine decat o conventie civila opera pe care trainerul o va cesiona.

Inspiratie maxima!

In fapt, situatia este cam asa. In 2007, avand in vedere minunea uitarii in afara codului fiscal a unui articol prin care ONG-urile recuperau TVA de la Administratiile Financiare, apare un ordin cu numarul 454 si o OUG cu nr 11 ca sa reglementeze chipurile faza delicata a TVA-ului. Bine, nu are sens sa povestesc acum, cum au aparut si cat au asteptat beneficiarii de granturi normele de aplicare de la Ministerul de Finante. Dar, cum nu despre asta e vorba in propozitie, o sa ma focuzez pe chestiunea importanta si anume cum se recupereaza TVA-ul aferent granturilor din fondurile de preaderare.

Cica s-ar recupera tot, fara a se tine cont de codul fiscal, ca asta oricum nu are nici o noima si nici un sens. Ordinul 454 insa, zice destul de clar ca ar trebui sa-ti arunci un ochi prin codul fiscal si alte porcarii de-astea de acte normative, iar ca sa ma crezi, uite mai jos un extras din ordin: „Prezentele instructiuni se aplica, fara a prejudicia prevederile legislatiei fiscale in vigoare, urmatoarelor categorii de contracte: servicii, lucrari, achizitii de bunuri, scheme de grant, infratire institutionala.”

Eu, din textul de lege de mai sus, inteleg ca chiar trebuie sa ma uit pe codul fiscal sa vad ce zice in materie de deducere, de recuperare etc a taxei pe valoare adaugata.

Se pare insa ca, in continuare se fac interpretari dincolo de principii legislative si dincolo de spiritul unei legi, fie ea si un amarat de cod fiscal, care oricum, in ficare an e modificat in batjocora, in functie de preaminunatii care se preumbla prin ministerul ala de finante sau cum i-o zice….

Asadar, atentie fratilor! Nu va amagiti ca veti recupera TVA in baza unui bon fiscal care nu este insotit de o factura fiscala, pentru ca sunteti in afara legii si nu se stie niciodata cand vine unu’ istet prin minister si descopera tot rahatul asta cu recuperarea ilegala de taxe.

A, uitasem sa spun. Zice-se ca se aplica aceasta regula de recuperare a TVA-ului de pe bon fiscal fara factura, pentru ca contractul de grant zice ca, daca legea nu-ti permite sa recuperezi o taxa etc, cheltuiala respectiva d evine eligibila. Pai legea nu interzice recuperarea TVA-ului ci doar iti impune niste conditii la recuperare si anume sa ai o factura, ca doar factura e cea care iti determina cuantumul taxei, nicidcum bonul fiscal.

Spor la reflectat si numai bine.

Nimanui sau doar unui „profesionist”. Cui ar putea sa-i treaca prin cap sa faca o cheltuiala pentru un serviciu care presupune respectarea procedurii de achizitie publica prin cerere de oferta.

Oare cate dintre proiectele PHARE facute de catre IMM-isti sunt pe bune? Cred ca niciun IMM-ist nu respecta ceva din cererea de finantare. Scriu un proiect ca sa-si traga banii si o fac pe minunatii si pe corectii. Am intalnit unii foarte profi, care pana la urma s-au manifestat ca niste diletanti.

Probabil ca ONG-istii aia ciudati si saraci, sunt singurii care mai fac proiecte „pe bune”. Spun asta pentru ca am facut rapoarte financiare atat pentru ONG-isti cat si pentru IMM-isti. Prin comparatie, cele doua categorii sunt la poluri opuse, adica ONG-istii sunt foarte „profi” in timp ce, ceilalti sunt niste amarati de diletanti care nici macar nu au invatat sa fure inteligent. Oare cat cred ca le merge? Oare cat isi imagneaza ca vor scapa de lista neagra sau cat va mai trece pana li se vor retrage finantarile acordate deja??

Si consultantii astia din business se impart in doua categorii (vorbesc de astia pe fonduri nerambursabile): unii care sunt fara viziune, fara experienta si neciopliti in tot ceea ce fac dar convinsi ca stiu totul despre acest domeniu si nu accepta nici un fel de parere, ceea ce te ajta sa-ti dai seama foarte simplu ca e bine sa stai departe de ei. Cealalta categorie este a celor care sunt scoliti p-afara, au CV-uri rasunatoare, experienta nesfarsita si care, la final, dau cu mucii in fasole prin atitudine, ca cu asta nu se prea pricep… spun asta pentru ca am intalnit si de unii si de altii.

Noroc ca eu am scapat si de aia care sunt tampiti dar au o parere foarte buna despre ei si de ceilalti care sunt foarte scoliti dar degeaba. Firme serioase nu gluma….